Tuesday, August 14, 2007

Intrarea "frauduloasa" in Tibet" :):)

14 august Lhasa Tibet
De citeva ore am ajuns de la Namtsu Lake(4718 m sic!), ploua cu galeata...si m-am hotarit sa va scriu povestea intrarii mele "frauduloase" in Tibet...deja m-o pufnit risu':):):):
 

Xining 4 ,5 sau 6 august(nu prea le mai stiu pe astea cu zilele)


De dimineata am pornit in cautarea unei agentii care sa-mi procure fantomaticul "permis"(se stie ca exista dar nimeni nu l-o vazut) care m-ar fi asigurat intrarea in faimosul Tibet. Am dat de 5 agentii de turism dar numai la una am gasit o persoama care stia engleza...doua cuvite : "no permit". Dezamagit m-am intors la hostel unde prietenii mei chinezi erau bucurosi nevoie mare ca gasisera bilete de tren pentru a doua zi seara cu numai 226 Yuani(aprox 22 euro..ieftin)...clasa a doua...dar bilete de Lhasa, bilete ce nu se vind "strainilor", "albilor" :):):), adica mie(sa inteleaga Iuli' cine-i alb :):)). Deci chinezi au voie si io nu...frustrare...dar daca m-as da chinez (mut bineinteles):):):) ??? Mi-am evaluat sansele si pierderile....ce pot sa-mi faca daca ma prind ???? imi dau un sut un fund si ma trimit inapoi si pierd 22 de euro...la banii mei imi permit :):):)....dar ce sanse am sa par chinez ???? nu prea multe (pina si suedez as putea sa par :):):)...dar chinez ??). Asa ca m-am 'nervat, "s-or umflat muschii in mine" si am rugat un chinez sa-mi cumpere bilet de Lhasa. Asa ca la 3 pm eram fericitul posesor al unui bilet de Lhasa si aveam mai mult de 24 de ore sa lucrez la "privirea constipata" de chinez :):):)...zis si facut. Toata dupa-amiaza si seara mi-am petrecut-o in oglida din baie exersind o strimbatura care sa para autentica..mai trecea lume pe la baie si se uitau la mine ca la nebun...dar ce-mi pasa...daca intru' in Tibet pot sa creda ce vor. A doua zi la fel....oglida, strimbat...si inspre seara m-am convis ca arat a chinez...un pic ciudat, poate bolnav si urit..dar chinez.

Seara in taxi inspe gara am inceput sa am crampe la stomac....m-am mai avut asa emotii de la BAC si in alte ocazii care nu se pot mentiona aici :):).

Gara
La chinezi garile arata ca aeroporturile....la intrare au o banda rulanta unde iti pui bagajele si le verifica (si biletul bineinteles), la intrarea pe peron verifica din nou biletele....si a treia oara verica biletele la intrarea in tren....sanse minime.....dar aveam incredere(totu-i exercitiu :):)) ca pot sa trec :):):).
Primul check point(verificare bagajului):

- cu capul in pamint, cu strimbatura mult exersata pe fatza, cu un gol in stomac de aveam impresia ca ma ridic de la pamint, arat biletul si........... trec....incredere maxima....ma umflu im pene....functioneza....mai sint 2 check poit-uri.....am nevoie de concentrare...

Al doilea check point(intrarea peron):

- aveam toate atuurile: incredre, fara emotii, "privirea constipata", concentrare...capul in pamint.....intind biletul......la care controloarea in engleza(????? mare nedumerire am de unde stia asta engleza): "Are you(feeling) OK ????"...moment in care increderea, concentrarea si "privirea constipata" m-or parasit...si am pufnit intr-un ris :):):) am dat din cap ca sint Ok, mi-o intins biletul si am trecut.

Al treilea check point(intrarea in tren):

- am trecut rizind....

Drumul Xining-Lhasa(25 ore):

Am ris tot drumul....ce or fi crezut oamenii aia din tren nu stiu(nici nu ma intereseaza de altfel). Mai era politia care putea sa vina sa verifice....o trecut pe acolo dar nu m-or intrebat nimic si am ajuns in Lhasa.


Citisem sa um moment dat pe forumurile unde scriu "meseriasii" care or reusit sa intre in Tibet fara permis, ca odata ce ai ajuns in tren trebuie sa "keep a low profile"(nu's cum sa traduc sa sune la fel de bine) :):):):)....dar cum dracu sa faci asta cind esti singurul "alb"(Iuli sic!!!!!) din tren. Cind mergeam la buda mergem cu toti copii din compartiment dupa mine si toata lumea se uita la mine ca la maimutza :):):)...mi-or oferit tzigari, prajituri, semintze(sport national...cred ca ne-ar bate daca i-am provoca la un concurs :):)) mincare.....seful de vagon o venit la mine si mi-o dat de inteles ca daca mie rau sa merg sa cer oxigen(???)...ce mai eram atractia trenului. Abia cind am ajuns pe la 4000 si or inceput astia din tren sa cada ca mustele si se vomita pe linga mine din toate punctele cardinale am inteles ce voia seful de tren cu oxigenu'.

Asa ca dragii mei sint in Lhasa....si aici alte dandanale cu permise, restrictii pt. straini....dar asta intr-un episod viitor ca aici ii 9pm si incepe "viata de noapte" cum zic albii de pe aici:):):):).


Sintezi ca si pupatzi (vorba unui pilot batrin :):))