Tibet (14-30 august 2007..cred?)
Dupa intrarea "frauduloasa" in Tibet am descoperit ca efortul nu a meritat pe deplin. Am calatorit si m-am chinuit o luna sa intru' si aici alte permise speciale, agentiile de turism aveau niste preturi pt. tururi si permise mult peste bugetul meu, incercarile mele de a calatorii cu transportul in comun(strainii nu au voie in autobuzele publice) cu batic pe fatza si ochelari pe fatza nu au mai mers...am incercat de 3 ori si niciodata n-am reusit nici macar urc in autobuz. Toti oamenii pe care i-am cunoscut m-au sfatuit sa nu mai incerc ca si daca reusesc si ma prind o sa le creez probleme Tibetanilor asa ca n-am resemnat si am pretecut restul timpului in Lhasa (stiu Lhasa acum mai bine ca TM), vizitind manastiri si bineinteles in "birturi" cu tot turistu' vestic. Singura chestie de mentionat este ca in "cluburile" din Lhasa ii la mare moda Ozone cu a lui dragoste din tei (ca de altfel in toate tzarile in care am calatorit)..si ii ciudat ca in orasul spiritualitatii tibetane sa auzi Ozone. Ar fi multe de spus despre ocupatia chineza in Tibet dar o lasam pt. acasa.
Daca de intrat am intrat relativ usor iesirea din Tibet a fost mai complicata.Am vrut la inceput sa ma indrept in est (inpre provincia Yunnan) dar nu am reusit...asa ca m-am resemnat sa iau trenul inapoi pe aceeasi ruta : Lhasa-Xining, Chengdu' si granitza cu Laos. A fost un cosmar...am luat legatura cu "piata neagra" a biletelor de tren (o coruptie de nedescris in Tibet), am sunat o saptamina in fiecare dimineata sa vad daca au ceva bilete (am fost la un pas de a merge in Nepal) si intru-an final dupa mai bine o saptamina de cautari ii s-a facut mila tipei de la ghiseu(oficial!!! si frumoasa dealtfel :)) si am plecat din Tibet cu trenu' si coada intre piciore(de la leul care intrasem :)). Am calatorit intruna 5 zile pina la granitza cu Laos-ul in trenuri clasa 3-a, cu autobuze in care toata lumea fumeaza, cu opriri in orase doar ca sa fac un dus si sa dorm citeva ore si sa iau urmatoarul tren/autobuz.
Am ajuns la granitza exact in ziua in care imi expira visa cu 3 Kile mai putin , murdar si obosit. Cam asta fu' Tibetu' si China...
Sintetzi ca si pupati(vorba unui pilot batrin),
Mihai
ps: Potala Palace(fosta resedinta de vara a lui Dalai Lama) ii impresionant
Daca de intrat am intrat relativ usor iesirea din Tibet a fost mai complicata.Am vrut la inceput sa ma indrept in est (inpre provincia Yunnan) dar nu am reusit...asa ca m-am resemnat sa iau trenul inapoi pe aceeasi ruta : Lhasa-Xining, Chengdu' si granitza cu Laos. A fost un cosmar...am luat legatura cu "piata neagra" a biletelor de tren (o coruptie de nedescris in Tibet), am sunat o saptamina in fiecare dimineata sa vad daca au ceva bilete (am fost la un pas de a merge in Nepal) si intru-an final dupa mai bine o saptamina de cautari ii s-a facut mila tipei de la ghiseu(oficial!!! si frumoasa dealtfel :)) si am plecat din Tibet cu trenu' si coada intre piciore(de la leul care intrasem :)). Am calatorit intruna 5 zile pina la granitza cu Laos-ul in trenuri clasa 3-a, cu autobuze in care toata lumea fumeaza, cu opriri in orase doar ca sa fac un dus si sa dorm citeva ore si sa iau urmatoarul tren/autobuz.
Am ajuns la granitza exact in ziua in care imi expira visa cu 3 Kile mai putin , murdar si obosit. Cam asta fu' Tibetu' si China...
Sintetzi ca si pupati(vorba unui pilot batrin),
Mihai
ps: Potala Palace(fosta resedinta de vara a lui Dalai Lama) ii impresionant